Andreescu, Mircea
30 decembrie 1939, Suceava
actor
O viață de teatru petrecută într-un oraș de provincie poate face un actor mare aproape invizibil, statistic, în raport cu cota de popularitate medie, mai ales în cultura media a ultimelor trei decenii, când aura elitistă a actoriei, fie ea de teatru ori de film, s-a dizolvat în norul gros de praf al trăncănelii generale; notorietatea se obține, de cele mai multe ori, pe căi dintre cele mai întortocheate, iar în România contemporană industria de film și de televiziune sunt atât de inconstante, de imprevizibile. După o vreme, actorul îndrăgostit de meseria lui își înghite asemenea firești frustrări, întorcându-se la resursa lui energetică de bază, care nu e (decât în cazul celor slabi, şi sufletește şi moral) setea de popularitate, ci bucuria de a te juca serios şi cu efect.
Dintr-o asemenea perspectivă, Mircea Andreescu e, probabil, un artist exemplar. Fiindcă istoria lui intimă seamănă cu cea din versul mitologic al lui Nichita: „Poetul, ca şi soldatul, n-are viață personală”… El poate în schimb reprezenta, simbolic, destinele tuturor celor care, în locul hotărât lor de către Bunul Dumnezeu, s-au pus pe sfințitul locului. E, în această poziționare a „șefului nostru de promoție” (cum spunea în Laudatio, la Premiul pentru întreaga activitate la Gala UNITER din 2010, Ilinca Tomoroveanu) o formă de aristocrație mai înaltă decât orice popularitate de duzină, oricât de bine remunerată.
Probabil știm cu toții (ori ne închipuim că știm) că arta asta, care te face din vizibil văzut, sub reflectoare, e una, în felul său aparte, sacrificială. Pe cât sunt de mari satisfacțiile ei de moment – iubitorii de teatru și/sau film te recunosc, se investesc în lucrul făcut de tine, te admiră, simt uneori irepresibila nevoie de a verifica palpabil că ești şi tu o ființă vie, ca oricare -, pe atât de crude sunt fructele ei de durată. Fiindcă, exceptând câteva secvențe de film, nimic material nu se păstrează din ea. Greu de găsit condiție mai aproape de cea a pietrelor care devin nisip.
În lumea asta teatrală, care propagă și conservă efemer imaginea lumii, există actori a căror energie vine preponderent din plăcerea lor improvizatorică, şi actori a căror energie se naște din concentrarea spirituală asupra noului eu, eului necunoscut, din lumea necunoscută a spectacolului. Ambele categorii, şi infinitele lor combinații, sunt egal de legitime şi de fascinate. Pe o asemenea scală, Mircea Andreescu e, probabil, unul dintre înalții aristocrați ai gândului condus cu măiestrie de ceasornicar şi curiozitate de copil veșnic.
Să privim cu atenție un prelung plan secvență din A fost sau n-a fost (R. Corneliu Porumboiu, 2006). Domnul Pușcoci populează treimea din stânga cadrului, cu bogate minute de tăcere care construiesc în ele însele categoria socială, ezitările, orgoliile rănite, pasiunile înecate înainte de a fi exprimate, tragica banalitate; dar şi dreptul inalienabil de a fi mic şi neînsemnat, însă EXPRIMABIL, în unicitatea absolută a fiecărei furnici. Domnul Pişcoci nu face doar un avion de hârtie, el trăiește, transpirat şi amestecând plictiseala cu revolta mocnită, așteptarea sa la cuvânt. Domnul Pişcoci nu e comic, nici atunci când, pe o scală clasică, ar trebui să compenseze comic prăbușirea în neantul memoriei colective a partenerului său din dreapta ecranului, domnul Mănescu (Ion Sapdaru). Şi e, totuși, involuntar comic, cu dominația de tragism aflată în orice coajă de banană pe care alunecă eroul atunci când e privit: noi râdem de mecanica aplicată pe viu, iar el își rupe spinarea.
Mircea Andreescu are această capacitate rară de a asuma vizibil şi discursul plastic mut al nemerniciei comice a personajului, dar şi, mai presus de această nemernicie născută din categoriile cu care îi privim şi clasificăm pe ceilalți, dramatica, omeneasca zvârcolire a căderii în discurs. Vorbind, domnul Pişcoci nu e doar bătrânelul care își suportă cu greu şi remușcare văduvia, ci şi ființa incapabilă să se facă auzită în strigătul suferinței sale. Un strigăt plicticos, timid, frustrant până la exasperare, laș dar şi eroic totodată.
*
Mircea Andreescu a venit de la Suceava la București, ca să facă teatru. A terminat în 1963 IATC-ul, într-o aurită promoție de artiști, dar n-a fost păstrat în capitală, așa cum se obișnuia cu „șefii de promoție”, ci a fost „nițel” repartizat la Teatrul din Brașov. Unde s-a pus pe treabă, s-a căsătorit şi a făcut trei băieți (între care doi gemeni). A locuit mai toată viața (s-ar putea să locuiască şi acum) într-un apartament obișnuit de lângă gară, la trei stații de teatru. A creat aici o puzderie de roluri de toate dimensiunile și de toate genurile, fără să-și drămuiască nici talentul, nici energia, cu dăruire și generozitate față de partenerii săi și față de public.
În 1990 a fost chemat la București, de către Vlad Mugur, şi a jucat în celebra înscenare a maestrului după Mincinosul lui Goldoni, la Odeon, alături de Horaţiu Mălăele, într-un rol memorabil. Locuind într-o cabină din Giulești şi navetând la Brașov ca să-şi vadă familia, colaborează vreo doi sau trei ani cu diverse teatre din capitală (Teatrul Mic, Teatrul Levant) şi joacă în diverse producții cinematografice (una e, de altfel, Senatorul melcilor)… Apoi își ia seama, plictisit să aștepte un apartament care i-ar fi putut găzdui şi familia) şi se-întoarce acasă, unde, în balamucul postrevoluționar, devine şi director o stagiune sau două.
Mircea Andreescu e o ființă funciarmente serioasă, un intelectual subțire şi un om sensibil şi responsabil. Ai zice că-i un neamț rătăcit – cu blândețe şi scepticism detașat – într-un bazar balcanic suprapopulat și zgomotos, în lăuntrul căruia rămâne, cu consecvență, o figură aparte, stingheră…
Nu e nici actor de comedie, nici actor de dramă, e un actor inconfundabil și totuși versatil, cu o mie de fețe, mereu scrutător și măcinat de curiozitate în tot ce-ar juca. Să ne amintim de Dandanache, în montarea Scrisorii pierdute ( regia Mircea Marin, 1979). În viziunea lor (actor şi regizor) Dandanache nu era nici pe departe un picat din lună ci, într-o minuțioasă şi convingătoare construcție de personaj, un soi de Hlestakov răsturnat: un trimis de la centru care joacă cu măiestrie o senilitate confortabilă, teleportat în pline alegeri nu doar pentru a câștiga fructul nemeritat al accidentalelor bătălii intestine, ci şi pentru a supraveghea şi a raporta cum stau lucrurile în capitala de provincie. Insidios, lunecos ca un țipar, încurcând numele mai degrabă din sadism, cu o prezență corporală mereu îndoită, care nu cunoaște nici verticala nici traseele scenice în linie dreaptă, Andreescu construia cred că cel mai „periculos” Dandanache pe care l-am văzut. În paralel, Andreescu devine brusc Eduard II de Marlowe, în unica înscenare românească a piesei, aparţinându-i tot lui Micea Marin (1978). O puternică şi solicitantă construcție de personaj, pentru că rolul, anunțând într-un fel shakespearianul Richard II) e unul de epopee. O epopee despre instaurarea nelegitimă a puterii, despre jocul capricios şi tragic recuperator al destinului în raport cu tirania. Regele Eduard al doilea era, la Andreescu, un fel de copil îmbătrânit prematur, răzgâiat şi viclean, care se distrează cu cruzime să supraliciteze sângeros privilegiile poziției sale absolutiste, pentru a aluneca apoi într-o nemernicie uluită, într-o umilitate care depășea parcă orice orizont de așteptare al spectatorului, cufundându-l pe acesta în frisonante interogații despre vină şi pedeapsă… De neuitat.
Dificil de ales, din zecile de roluri, mai apoi, chiar dacă nu dorești nicicum să faci o ierarhie. M-aș întoarce însă la Tuzenbah din Trei surori (r. Eugen Mercus, 1977), brodat de Andreescu cu un soi de timiditate răbdătoare şi mereu înfrigurată, parcă suportându-i pe toţi ceilalți eroi cu o milă stoică, ce refuza condamnarea dar își știa mai bine ca oricine măsura; observator lucid însă cald, nu rece, blestemat să se sinucidă pe tăcute, din noblețe şi onoare. În schimb, Thersit în Troilus şi Cressida (r. Mircea Marin, 1982) era deja un soi de concept, întrupat cu o vigoare greu de egalat: clovnul șobolan, de o răutate aproape transparentă, neegalată decât de ascuțimea, inutilă, găunoasă, a unei rațiuni biciuitoare, autodestructive. Pentru ca, în două spectacole de studio din 1983, să primim două compoziții limită, așezate față în față, la doar câteva luni distanță, în care Andreescu era, practic irecognoscibil.
Ion din Năpasta (r. Ion Georgescu), nebunul sacru, era la Andreescu un soi de entitate eterică, dematerializarea sa fiind exprimată atât printr-o extraordinară concentrare asupra cuvântului vibrat, aproape electric, replică de replică, cât şi prin simultana sa sfială spăimoasă în raport cu corpurile fizice (obiecte scenice, personaje cu care intra în relație). De la pereți la masă, de la Anca (Victoria Cociaş) la Dragomir (Dan Dobre), de la ciobul de oglindă la codrul de pâine, Andreescu/Ion se depărta de întrupări exact în măsura în care era silit să se apropie de ele, ca şi cum ar fi fost închis într-o nevăzută sferă de nervi. Spectatorul pleca acasă șocat, ca de la o liturghie neagră.
În schimb, în Aniversarea lui Harold Pinter (jucată la Brașov, din rațiuni hazlii, ținând de luna în care-a fost premiera, ianuarie, „luna ceaușeștilor”) cu titlul Serată neprevăzută (r. Mircea Marin) în extraordinar cuplu cu Costache Babii (un parteneriat scenic absolut legendar, din care cei doi s-au împărtășit reciproc decenii la rând), te trezeai la teatru cu „lovitura de teatru”. Piesa, pe muchea absurdului, se petrece într-un „loc fără loc”, o casă insulară care devine obiectul unei operațiuni de spălare a creierului, provocată şi condusă de un cuplu de vizitatori misterioși, teroriști spirituali. Andreescu era aici cel așa zis rațional, ca un bisturiu (McCaan), Babii fiind cel apocaliptic-profetic, dialectica de auto-încărcare scenică a jocului lor provocând o stare aproape insuportabilă în spectator, şi un efect de emulație, în cascadă, în colegii de echipă. Un soi de spaimă cathartică, căreia i se refuză descărcarea prin milă şi atunci ea, descărcarea, deviată în uluire paralizantă. Același cuplu legendar de actori va lucra, ani mai târziu, câteva spectacole de înaltă ținută în regia lui Alexandru Dabija, între care se disting creațiile lor din Frații de Sebastian Barry:
Mircea Andreescu şi Costache Babii fac roluri de neuitat. Cel dintâi amestecă savant temperamentul „irlandez“ al lui Mick cu tandrețea fraternă. Tot ce face el în acest spectacol – de la bodogănelile pline de țâfnă până la glumele stângace şi manifestările ezitante ale dragostei lui față de Josey – reprezintă performanța unui actor mare, care a ajuns, în sfârșit, la rolul şi regizorul pe care le merită. Pe același plan se situează şi interpretarea lui Costache Babii în Josey. Figura lui de o seninătate maladivă parcurge cu ușurință şi precizie stările cele mai variate, de la bucuria curată, de copil bătrân, la crisparea vecină cu disperarea şi frica cea mai feroce. Ambii se disting şi printr-o tensiune a plasticii corporale foarte rară la noi: fiecare dintre stările pe care le parcurg se „citește“ în tot corpul, astfel încât ai senzația că i-ai percepe la fel, chiar dacă ar juca, prin absurd, cu figurile acoperite[1].
Cei doi se vor mai întâlni, pe aceeași scenă, de mai multe ori, probabil cea mai semnificativă dintre aceste conjuncții fericite fiind cea din Așteptându-l pe Godot, în regia aceluiași Alexandru Dabija, în 2004, an în care, alături de colega lor neprețuită, Virginia Itta Marcu, realizează și de neuitatul triunghi al bătrânilor clovni din Angajare de clovn de Matei Vișniec, în regia lui Claudiu Goga. Joacă fără odihnă, cu aceeași dăruire, și după pensionare, pe scene din București, până în ziua de azi (ultima premieră, cea cu Nunzio Spiro Scimone, în regia Alinei Hiristea a avut loc la ARCUB la finalul lui 2021 și se joacă și în momentul scrierii acestui articol)
Mircea Andreescu a realizat și în film roluri memorabile. În afara celor deja menționate se disting meșterul în Pas în doi (regia Dan Pița, 1985), A unsprezecea poruncă (regia Mircea Daneliuc, 1991), Senatorul Melcilor (regia Dan Pița, 1995), Medalia de onoare, (regia Călin Peter Netzer, 2009), vecinul din Sunt o babă comunistă (regia Stere Gulea, 2013), Emil în După 40 de zile (regia Andrei Gruzsniczki, 2021).
Despre munca artistică a lui Andreescu s-au scris multe cronici elogioase, Constantin Paraschivescu i-a dedicat o carte anume[2], a fost premiat cu puzderii de premii, între care cel pentru toată activitatea, în 2010, la Gala UNITER. Și totuși… Desigur, orice întâlnire teatrală ori cinematografică cu un mare actor te obligă, într-un fel sau altul, fie şi subconștient, să rescrii limitele omenescului, în conținutul lor existențial, ca şi în expresia lor empatic-perceptibilă. Întâlnirile de spectator cu adâncimea şi profesionalismul lui Mircea Andreescu îl presează, într-un anume fel, să se întrebe dacă nu cumva arderea de tot a artistului nu e o șansă majoră care ni se acordă nouă, cei din fotoliu, şi căreia ar merita să-i fim pe măsură. Șansa de a gândi o dată mai mult decât știam ori doream să gândim. Șansa de a trăi o dată mai mult, o dată mai intens decât ne credeam în stare.
Miruna Runcan
20 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.33
Note:
[1] Victor Scoradeț, „Bătrânul Dabija”, Contemporanul, nr 5, 2 februarie 1996, p.
[2] Constantin Paraschivescu, La porțile artei cu MIRCEA ANDREESCU, Editura Fundația Culturală Camil Petrescu, 2005.
Teatrografie
- Nunzio, în Nunzio, de Spiro Scimone, în regia Alinei Hiristea. ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, București, 30.10.2021.
- Saviolov, al doilea prieten al lui Igor în Casa, de Evgheni Grişkoveţ, în regia lui Juncu Cristian. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.09.2010.
- El, în Autostrada, de Neil LaBute, în regia lui Adrian Iclenzan. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 18.06.2010.
- Cornelius McCorkle, în Doamna noastră din Pascagoula, de Tennessee Williams, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul Mic, București, 04.12.2009.
- În Copilul acesta, de Joël Pommerat , în regia Alexandrei Badea. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 11.06.2009.
- Mișanea, în Lapte negru, de Vasili Sigarev, în regia lui Claudiu Goga. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 10.04.2009.
- Hans, în Push-Up, de Roland Schimmelpfennig, în regia lui Cristian Ban. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.11.2008.
- Dimitria, în Butoiul cu pulbere, de Dejan Dukovski, în regia lui Cristian Juncu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 14.10.2007.
- Ștefănescu, în Ultima oră, de Mihail Sebastian, în regia lui Gelu Colceag. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 13.10.2007.
- Firs, lacheu în Livada de vișini, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Claudiu Goga. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 10.06.2006.
- Dodge în Copilul îngropat, de Sam Shepard, în regia lui Vlad Massaci. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.03.2006.
- Necunoscutul, în Vizitatorul, de Eric-Emmanuel Schmitt, în regia lui Claudiu Goga. Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 07.01.2006.
- Estragon, în Așteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.09.2004.
- Thezeu, în Visul unei nopți de vară, de William Shakespeare, în regia lui Dominic Dembinski. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.06.2004.
- Nicollo, în Angajare de clovn, de Matei Vișniec, în regia lui Claudiu Goga. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 18.03.2004.
- Nae Ipingescu, în O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.12.2003.
- Antonio Salieri, în Amadeus, de Peter Shaffer, în regia lui Elemér Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 16.04.2003
- Sinior Montecchi, în Blestemul lui Mercutio, de Grigori Gorin, în regia lui Claudiu Goga. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.11.2002
- Janko, în Tărâmul celălalt, de Dusan Kovacevic, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 17.10.2002.
- Willy Loman, în Moartea unui comis voiajor, de Arthur Miller, în regia lui Dominic Dembinski. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 14.06.2002.
- Antoine Bouladon, în Vacanță în Guadelupa, de Eric Assous, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 12.07.2001.
- Actorul, în Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Elemér Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 18.03.2001.
- Alfredo Amoroso, în Filumena Marturano, de Eduardo de Filippo, în regia lui Felix Alexa. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 17.12.2000.
- Anatol, în Portret de criminal, de Slawomir Mrozek, în regia lui Claudiu Goga. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 13.02.2000.
- Vincent, în Euridice, de Jean Anouilh, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.10.1999.
- George, în Cui i-e frică de Virginia Woolf, de Edward Franklin Albee, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.06.1999.
- Marchizul de Sade, în Persecuția și asasinarea lui Jean-Paul Marat, reprezentată la teatrul ospiciului din Charenton, de Peter Weiss, în regia lui Elemér Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 04.04.1999.
- Tocilă, în Cum vă place, de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Colpacci. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 12.02.1999.
- Conu’ Leonida, în Conul Leonida față cu reacțiunea, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Claudiu Goga. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 28.06.1998.
- Domnul Astruc, în Terasa, de Jean-Claude Carriere, în regia lui Alexandru Colpacci. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 07.02.1998.
- Janko, în Tărâmul celălalt, de Dusan Kovacevic, în regia lui Horea Popescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 29.10.1997.
- B, în Repetabila scenă a balconului, de Dumitru Solomon, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 11.05.1997.
- Bonzin, în Scaiul, de Georges Feydeau, în regia lui Ion Lucian. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.03.1997.
- Tartuffe, în Tartuffe, de Jean-Baptiste Molière, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 29.09.1996.
- Domnul Carpf, în Azilul fericirii, de John Arden, în regia lui Louise Dănceanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.02.1996.
- Mick, în Frații, de Sebastian Barry, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.10.1995.
- Struthion, dentist, în Proces pentru umbra unui măgar, de Friedrich Dürrenmatt, în regia lui Cristian Ioan. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 11.07.1995.
- Ghenadi Pamfilovici S. și Jacques Paganel, în Insula purpurie, de Mihail Afanasievici Bulgakov în regia lui Louise Dănceanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 26.03.1995.
- Edgar, în Profil de președinte, de Naftali Ironi, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 26.02.1995.
- Jobe Torrance, în Orfeu în infern, de Tennessee Williams, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 08.12.1994.
- Domnul Ford, în Nevestele vesele din Windsor, de William Shakespeare, în regia lui Beatrice Bleonț. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.03.1994.
- Don Bazile și Lesain și Lepaute și Sartines, în Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la Saint Lazare, de Mihai Rădulescu, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 07.07.1993.
- Cavalerul Sanquesn, în Jacques și stăpânul său, de Milan Kundera, în regia lui Petre Bokor. Teatrul Mic, București, 01.06.1992.
- Gardianul, în Arthur, osânditul, de Matei Vișniec, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul Foarte Mic, București, 31.01.1992.
- Valdes și Invidia și Împăratul și Bătrînul, în Tragica istorie a doctorului Faust, de Christopher Marlowe, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul „Odeon”, București, 02.11.1991.
- Dottore, în Mincinosul, de Carlo Goldoni, în regia lui Vlad Mugur. Teatrul „Odeon”, București, 11.10.1991.
- Orogon, în Jocul dragostei și al întâmplării, de Pierre Carlet de Chamblain de Marivaux, în regia lui Radu Negoescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 16.09.1990.
- Cucu, în Creșteți vipere la sîn, de Radu Iftimovici, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 17.03.1990.
- Profesorul, în Passacaglia, de Titus Popovici, în regia lui Constantin Codrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.08.1989.
- Basat, în Balconul, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 20.04.1989.
- Mișu Trestioreanu, în Birlic, de Franz Arnold, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 11.11.1988.
- Paul, în Mobilă și durere, de Teodor Mazilu, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 12.05.1988.
- Gus, în Locuința Zoikăi, de Mihail Afanasievici Bulgakov, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 25.02.1988.
- Martorul și Al doilea martor și Al treilea martor și Al patrulea martor și Al cincilea martor și Al șaselea martor, în Șapte martori, de Peter Karvas, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.10.1987.
- Petrescu, în Mireasa programată, de Dan Tărchilă, în regia lui Ioan Georgescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 14.03.1987.
- Feretrofobul, în Porunca a șaptea: fură ceva mai puțin, de Dario Fo, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 10.12.1986.
- Bătrînul Noe, în Arca bunei speranțe, de Ion Dezideriu Sîrbu, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 26.06.1986.
- Peticitul, în Aventură în codru, de Pavel Grym, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.12.1985.
- Ducele în exil, în Cum vă place, de William Shakespeare, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 05.10.1985.
- Dumitru Ivașcu, în Scrisoare de departe, de Eugenia Busuioceanu, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 11.07.1985.
- Directorul, în Adio pele; pele și caii verzi, de Mircea M. Ionescu, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 26.12.1984.
- Ion și Rodof, în Echinocțiul de toamnă, de Dimitrie Roman, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.11.1984.
- Nemeș, în O sărbătoare princiară, de Teodor Mazilu, în regia lui Ioan Georgescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.06.1984.
- Hoffmann, în Papa dolar, de Andor Gábor, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.02.1984.
- Ion, în Năpasta, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Ioan Georgescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 17.11.1983.
- Căpitanul, în Domnița Lacrimă Furată, de Dan Tărchilă, în regia lui Ștefan Alexandrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 06.11.1983.
- Spirache Necșulescu, în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 16.07.1983.
- Mc Cann, în Serata neprevăzută, de Harold Pinter, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.01.1983.
- Thersit, în Troilus și Cresida, de William Shakespeare, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 20.11.1982.
- Vlad Dracu, în A treia țeapă, de Marin Sorescu, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 03.10.1982.
- Edgar, în Cine sînt eu?, de Edward Franklin Albee, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 07.04.1982.
- Albu, în Între etaje, de Dumitru Solomon, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 03.01.1982.
- Nebunul, în Nebunul se întoarce, de Dario Fo, în regia Olimpiei Arghir. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 04.06.1981.
- Facca, în Mormîntul călărețului avar, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 30.12.1980.
- Benea, în Jolly joker, de Tudor Popescu, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 18.12.1980.
- Inventatorul, în Soldatul necunoscut și soția lui, de Peter Ustinov, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.03.1980.
- Culiță, în Ultima minune a lumii – Dănilă divorțează, de Alexandru Pop și Dimitrie Roman, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 13.10.1979.
- Paul Moraru, în Fluturii creștini, de Emil Poenaru, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.09.1979.
- Sidney Hopcroft, în Pluralul englezesc, de Alan Ayckbourn, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 29.03.1979.
- Tit Mirea, în A cincea lebădă, de Paul Everac, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 10.11.1978.
- Carrillo, în Mofturile Belisei, de Lope Félix de Vega Carpio, în regia lui Andrei Brădeanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.06.1978.
- Regele Eduard al II-lea, în Eduard al II-lea, de Christopher Marlowe, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 25.02.1978.
- Reporterul, în Interviu, de Ecaterina Oproiu, în regia Ancăi Ovanez – Doroșenco. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.10.1977.
- Agamemnon Dandanache, în O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 17.09.1977.
- Abdul Hamdi, în Iarna lupului cenușiu, de Ion Dezideriu Sîrbu, în regia lui Florian Tudor. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 29.04.1977.
- Tuzenbah, în Trei surori, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.01.1977.
- Cititorul, în Armistițiu cu diavolul, de Paul Everac, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.07.1976.
- Gheorghe, în Sîmbătă la Veritas, de Mircea Radu Iacoban, în regia lui Petre Popescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 17.04.1976.
- Francisc, în Io Mircea Voevod, de Dan Tărchilă, în regia lui Florian Tudor. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 23.11.1975.
- Leon Schwartz, în Un fluture pe lampă, de Paul Everac, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.07.1975.
- Ilarios, în Asociația minunilor, de Dimitris Psathas, în regia lui Ion Maximilian. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 12.03.1975.
- Iancu Pampon, în D-ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Romulus Vulpescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 26.12.1974.
- Profesorul, în Acoperișul, de Valentin Munteanu, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 25.05.1974.
- Print, în Atenție la cotitură, de György Méhes, în regia lui Ștefan Farkas. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 17.02.1974.
- Pera, în Doamna ministru, de Branislav Nusici, în regia lui Otto Rappaport. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 23.12.1973.
- Sfetnicul, în Fata din dafin, de Dan Tărchilă, în regia lui Ștefan Alexandrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 04.11.1973.
- Giles Corey, în Vrăjitoarele din Salem, de Arthur Miller, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.07.1973.
- Iepure, în Doi pe cal, unul pe măgar, de Oldrich Danek, în regia lui Petre Bokor. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.03.1973.
- Sir Andrew Aguecheek, în A douăsprezecea noapte, de William Shakespeare, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 30.09.1972.
- Recitator, în Cu tot ce am aparțin acestui pămînt, de autor colectiv, în regia lui Ștefan Alexandrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 23.09.1972.
- Alexandru Andronic, în Ultima oră, de Mihail Sebastian, în regia lui Petre Popescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 13.05.1972.
- Cerchez, în Ziariștii, de Alexandru Mirodan, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 04.12.1971.
- Postumus, în Fîntîna Blanduziei, de Vasile Alecsandri, în regia Mariettei Sadova. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 06.10.1971.
- Delcio Malcev, în Tainele Tîrgului, de Boian Danovschi și Pitar Slavinski, în regia lui Sică Alexandrescu și Mihai Radoslavescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 02.09.1971.
- Victor, în Pisica în noaptea anului nou, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 11.02.1971.
- Rică Venturiano, în O noapte furtunoasă; Conu Leonida față cu reacțiunea, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 12.09.1970.
- Marele sfetnic, în Trandafirii roșii, de Zaharia Bârsan, în regia Mariettei Sadova. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 20.06.1970.
- Marcu, în Acești îngeri triști, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.02.1970.
- Mihai Dan, în Travesti, de Aurel Baranga, în regia lui Ion Maximilian. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 08.01.1970.
- Directorul, în Gloria, de Nicușor Constantinescu, în regia lui Nicușor Constantinescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 13.09.1969.
- Soțul, în Micul infern, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 14.06.1969.
- Rousseau vameșul, în Coloana infinită, de Angela Plati, în regia Mariettei Sadova. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 03.05.1969.
- Samuil Micu, în Clopote la zidirea lumii, de Emil Poenaru, în regia lui Ernest Ban și Nicușor Constantinescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 29.03.1969.
- Despreaux, în Madame Sans-Gene, de Emile Moreau și Victorien Sardou, în regia Mariettei Sadova. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.12.1968.
- Gheorghe Mogoș, în Lovitura, de Sergiu Fărcășan, în regia lui Ion Maximilian. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.12.1968.
- Dudu Zamfirescu, în Vis de secatură, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 10.04.1968.
- Actorul și Chitlaru și Prezentatorul, în Opinia publică, de Aurel Baranga, în regia lui Nicușor Constantinescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 25.12.1967.
- Zelionin, în Colegii, de A Axionov și I. Stabovoi, în regia lui Ernest Ban. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 06.11.1967.
- Valet, în Icre negre sau fasole, de Giulio Scarnici și Renzo Tarabusi, în regia lui Lucian Giurchescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.08.1967.
- Lăcustă Voda, în Sînziana și Pepelea, de Vasile Alecsandri, în regia lui Nicolae Albani. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 09.12.1966.
- Magis, în Oul, de Felicien Marcéau, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 02.07.1966.
- Moș Neagu, în Vlaicu Vodă, de Alexandru Davila, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 20.05.1965.
- Valeriu Stambuliu, în Fii cuminte Cristofor, de Aurel Baranga, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.12.1964.
- Agentul secret, în Jocul ielelor, de Camil Petrescu, în regia lui Ion Simionescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 28.11.1964.
- Tolila, în Cum vă place, de William Shakespeare, în regia lui Octavian Cotescu. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 15.11.1963.
Filmografie
- Emil, în După 40 de zile, în regia lui Andrei Gruzsniczki. AVVA MMIX Studio, în coproducție cu Hai Hui Entertainment și Tangaj Production cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, 2021.
- Episcop Alexandru Rusu, în Cardinalul, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Ager Film cu suport CNC, 2019.
- Vecinul, în Cadoul de Crăciun, în regia lui Bogdan Mureșanu. Kinotopia cu sprijin CNC,
co-produs de TVR și Commitet, co-finanțat de Carat România, Havas, CBKK Media, Cinema City, 2018. - Domnul Mătăsaru, în Aniversarea, în regia lui Dan Chișu. DaKino Production, 4Proof Film,
WatchMe Productions, cu sprijinul CNC în parteneriat cu DACIN SARA și Institutul Francez, 2017. - Nea Pamfil, primarul, în 237 de ani, în regia Ioanei Mischie. Legende Films (Franța), în co-producție cu Icon Films (România), 2016.
- Domnul Papadopol, în Un gust amar, în regia Ralucăi Ungureanu. Blink Media,
Luna Film, 2016. - În Une colline, în regia Dianei Munteanu. Femis, La, 2016.
- Virgil, în Alb, în regia lui Paul Cioran. Boom Film, Cutare Film, ArhitectGroup, Urbatect, Papaya Advertising, 2016.
- Bunicul, în Vacanță la țară, în regia lui Andrei Tănase. Libra Film Production, Deutsche Exotik Filmproduktion, 2015.
- În Detașamentul orb, în regia lui Vlad Feneșan. Castel Film, cu sprijin CNC, 2014.
- Părintele Popoiu, în O săptămână nebună, în regia lui Dragoș Buliga. Media Pro, 2014.
- Gheorghe, în Dreaming Apecar, în regia lui Dario Leone. Co-produs de Casa de filme Elefant Films România, cu sprijinul C.E.R.T.O., Cooperativa Socială Ass.i.s.te Torino, Institutul Român de Cultură de la Veneția, 2013.
- Vecin bloc, în Sunt o babă comunistă, în regia lui Stere Gulea. MediaPro Pictures, 2013.
- În Trenul foamei, în regia lui Viorel Timaru. Libra Film Production, Hai-Hui Entertainment, cu sprijinul CNC, 2010.
- Domnul Nanoveanu, în Maica Domnului de la parter, în regia lui Andrei Cohn. Tandem Film Production, 2010.
- Administrator, în Medalia de onoare, în regia lui Călin Peter Netzer. Scharf Advertising, Abis Studio, cu sprijinul CNC, HBO, ARTE, Eurimages, TVR, Pandora Film, 2009.
- În Cenușă și sânge, în regia lui Fanny Ardant. Libra Film, Alfama Films, Arte France Cinema, Hirsch, 2009.
- Emanoil Pișcoci, în A fost sau n-a fost?, în regia lui Corneliu Porumboiu. 42 km Film, 2006.
- Conu Leonida, în Conu Leonida față cu reacțiunea, în regia lui Claudiu Goga și Tudor Marascu. TVR Media, 2001.
- Nenea Ciovu, în Femeia în roșu, în regia lui Mircea Veroiu. Studioul de Filme nr.4 ProFilm – R.A. Cinerom, Studioul cinematografic „București”, cu sprijinul CNC, 1996.
- Leprechaun, în Spellbreaker: Secret of the Leprechauns, în regia lui Ted Nicolaou. Castel Film Romania, Full Moon Entertainment, 1996.
- Leprechaun, în Leapin’ Leprechauns!, în regia lui Ted Nicolaou. Full Moon Entertainment, Moonbeam Entertainment, Paramount Pictures, 1995.
- Gardian Arch, în Senatorul melcilor, în regia lui Mircea Daneliuc. Studioul de Creație Alpha Films International, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, cu sprijinul CNC, 1995.
- Klauss, în A unsprezecea poruncă, în regia lui Mircea Daneliuc. Studioul de Creație Alpha Films International, Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor, 1991.
- În O vară cu Mara, în regia lui Mircea George Cornea. Casa de filme 5, 1988.
- Romulus Strejan, în Vulcanul stins, în regia lui Mircea George Cornea. Casa de filme Patru, 1987.
- Meșterul Anton, în Pas în doi, în regia lui Dan Pița. Casa de filme Patru, 1985.
- În Iarna bobocilor, în regia lui Mircea Moldovan. Casa de filme Unu, 1977.
Caietul-program al spectacolului Mincinosul, de Carlo Goldoni, în regia lui Vlad Mugur. Teatrul „Odeon”, București, 11.10.1991. Sursa: @Arhiva Teatrului Odeon
Descarcă PDF
Fluturaș al spectacolului Tragica istorie a doctorului Faust, de Christopher Marlowe, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul „Odeon”, București, 02.11.1991. Sursa: @Arhiva Teatrului Odeon
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online (fragmente de spectacol, interviuri etc.)
- Mircea ANDREESCU, Romanian Actors by Simion Buia, https://www.romanianactors.com/actors/mircea-andreescu/
- Mircea Andreescu despre „După 40 de zile” https://www.youtube.com/watch?v=l6zDjuT6KK8
- Mircea Andreescu în A fost sau n-a fost?, regia Corneliu Porumboiu
- https://www.youtube.com/watch?v=Gn3clgy6tPo https://www.youtube.com/watch?v=GsZ5as2_WI0 https://www.youtube.com/watch?v=vBEWHCRcgok
- Mircea Andreescu în „Strigoii”, de Henrik Ibsen https://www.youtube.com/watch?v=hIZr4JpfK6s
- Mircea Andreescu în Butoiul cu Pulbere, regia Cristi Juncu https://www.youtube.com/watch?v=u-UzSxHkUw4
- Mircea Andreescu în Pas în doi, regia Dan Pița https://www.youtube.com/watch?v=2kdhKIOVFvY https://www.youtube.com/watch?v=ZL9YNELeHZc
- Mircea Andreescu în Doamna noastră din Pascagoula, regia Florin Fătulescu https://www.youtube.com/watch?v=XOyU4b0XUBc
Cronici care tratează opera personalității
Cronici spectacole
- Jeana Morărescu, Noi încă mai comunicăm cu Tenesse Williams, în „Contemporanul”, nr.6, 2010.
- Mircea Morariu, Supraevaluarea unui text, în „Teatrul Azi”, nr.3-5, 2010, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61690-supraevaluarea-unui-text-doamna-nostraa-din-pascagoula-de-tennessee-williams-teatrul-mic–teatrul-azi–3-4-5-2010
- Nicolae Prelipceanu, Valeria Seciu și Mircea Andreescu la Mic: ”Doamna noastră din Pascagoula” de Tennessee Williams, Teatrul Mic, București, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2010, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61611-valeria-seciu-si-mircea-andreescu-la-mic-doamna-noastra-din-pascagoula-de-tennessee-williams-teatrul-mic-bucuresti–teatrul-azi–1-2-2010
- Mircea Morariu, Mecanismul violenței cotidiene, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2008, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60667-mecanismul-violentei-cotidiene-butoiul-cu-pulbere-de-dejan-dukovski-teatrul-sica-alexandrescu-brasov–teatrul-azi–1-2-2008
- Ion Parhon, „Oră de religie” în teatru, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59720-brasov-ora-de-religie-in-teatru–teatrul-azi–1-2-2006
- Constantin Paraschivescu, Un Dumnezeu de Actor: ”La porțile ficțiunii cu Mircea Andreescu”, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59785-un-dumnezeu-de-actor-la-portile-fictiunii-cu-mircea-andreescu-de-constantin-paraschivescu–teatrul-azi–1-2-2006
- Constantin Paraschivescu, Cu sufletul în „HISTRIONIA”, în „Teatrul Azi”, nr.9-10, 2005, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59644-cu-sufletul-in-histrionia-histrionia-steluta-suciu-in-dialog-cu-costache-babii–teatrul-azi–9-10-2005
- Ion Parhon, Omenescul aproape halucinant, în „Teatrul Azi”, nr.11-12, 2004, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59239-omenescul-aproape-halucinant-asteptandu-l-pe-godot-de-samuel-beckett-teatrul-sica-alexandrescu-brasov–teatrul-azi–11-12-2004
- Marina Constantinescu, Ce să-i spun domnului Godot?, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.38, 2004.
- Natalia Stancu, Comedia iubirii și farsele instinctului vital în oglinda „Visului”, în „Teatrul Azi”, nr.9-10, 2004, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59181-comedia-iubirii-si-farsele-instinctului-vital-in-oglinda-visului-visul-unei-nopti-de-vara-de-william-shakespeare-teatrul-sica-alexandrescu-brasov–teatrul-azi–9-10-2004
- Marina Constantinescu, O etapă, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.16, 2003.
- Constantin Paraschivescu, Duhurile fanteziei, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2003, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55053-duhurile-fanteziei-festivalul-de-dramaturgie-contemporana-brasov–teatrul-azi–1-2-2003
- Ioana Anghel, Moartea unui comis-voiajor sau ”Chipul înfrângerii!”, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55010-moartea-unui-comis-voiajor-sau-chipul-infrangerii-moartea-unui-comis-voiajor-de-arthur-miller-teatrul-sica-alexandrescu-din-brasov–teatrul-azi–10-11-12-2002
- Constantin Paraschivescu, Proiecție în suflete, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54993-proiectie-in-suflete-taramul-celalalt-de-dusan-kovacevici-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul-azi–10-11-12-2002
- Claudia Lipan, În marea trecere…, în „Teatrul Azi”, nr.6-9, 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54950-in-marea-trecere-taramul-celalalt-de-dusan-kovacevic-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul-azi–6-7-8-9-2002
- Marcela Ilnițchi, Între realismul mărunt și transfigurare, în „Teatrul Azi”, nr.8-10, 2001, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53961-intre-realismul-marunt-si-transfigurare-azilul-de-noapte-de-maxim-gorki-teatrul-sica-alexandrescu-din-brasov–teatrul-azi–8-9-10-2001
- Irina Ionescu, Înțelepciunea alegerii corecte, în „Teatrul Azi”, nr.3-4, 2001, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53748-intelepciunea-alegerii-corecte-filumena-marturano-de-eduardo-de-filippo-teatrul-sica-alexandrescu-din-brasov–teatrul-azi–3-4-2001
- Marina Constantinescu, Luptă și spectacol, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.3, 2001.
- Marina Constantinescu, Legăturile văzute și nevăzute ale unui astfel de cuplu, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.42, 2000.
- Natalia Stancu, Ideologia care pervertește călăi și victime, în „Teatrul Azi”, nr.7-9, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53591-ideologia-care-perverteste-calai-si-destine-portret-de-criminal-de-slawomir-mrozek-teatrul-sica-alexandrescu-din-brasov–teatrul-azi–7-8-9-2000
- Ion Parhon, Duel sau duet?, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53507-duel-sau-duet-portret-de-criminal-de-slawomir-mrozek-teatrul-dramatic-sica-alexandrescu-din-brasov–teatrul-azi–5-6-2000
- Constantin Paraschivescu, Jaloane profesionale, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53441-jaloane-profesionale–teatrul-azi–1-2-2000
- Marina Constantinescu, Comedie în albastru, în „România literară – Gazeta Literară”, nr. 46, 1997.
- Marina Constantinescu, Balconul în istorie, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.36, 1997.
- Victor Scoradeț, „BĂTRÂNUL” DABIJA, în „Contemporanul”, nr.6, 1996.
- Marina Constantinescu, Iarba verde de acasă, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.48, 1995.
- Nicolae Stoie, TEATRUL ȘI ISTORIA SUNT GUVERNATE DE ACELEAȘI LEGI, în „Contemporanul”, nr.13, 1995.
- Liana Cojocaru, Regizorul a lipsit la acest spectacol, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.5, 1992.
- Victor Scoradeț, Farmecul discret al comediei, în „Contemporanul”, nr.1, 1992.
- Valentin Silvestru, Straniul Lelio al lui Vlad Mugur, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.44, 1991.
- Valentin Silvestru, Amintirea lui Birlic, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.36, 1989.
- Liana Cojocaru, Itinerar teatral brașovean, în „Contemporanul”, nr.23, 1989.
- Valentin Tașcu, Cota de eternizare, în „Flacăra”, nr.49, 1988.
- Victor Parhon, „A treia țeapă”, în „Contemporanul”, nr.40, 1988.
- Valentin Silvestru, Comedie populară substanțială, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.27, 1988.
- Valentin Silvestru, Tribulațiile vesele ale Zoicăi și vărului ei Ametistov, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.16, 1988.
- Dinu Kivu, „Șapte martori”, în „Contemporanul”, nr.14, 1988.
- Ion Calion, Teatre și spectacole: periplu secvențial, în „Vatra”, nr.6, 1988.
- Florica Ichim, Caruselul disimulărilor, în „Teatrul”, nr.5, 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49989-pas-la-pas-prin-teatre-caruselul-disimularilor-locuinta-zoikai-de-mihail-bulgakov-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–5-1988
- Cristina Dumitrescu, Cronica interpretării actoricești. Schimbătoarele, mereu neschimbatele chipuri ale lașității, în „Teatrul”, nr.2, 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49889-cronica-interpretarii-actoricesti-schimbatoarele-mereu-neschimbatele-chipuri-ale-lasitatii-sapte-martori-de-peter-karvas-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–2-1988
- Margareta Bărbuță, Gala de teatru „Contemporan `86”, în „Contemporanul”, nr.44, 1986.
- Margareta Bărbuță, Valabilitatea unui dialog, în „Contemporanul”, nr.51, 1985.
- Ludmila Patlanjoglu, O comedie frumoasă, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.44, 1985.
- Umor acid și satiră alcalină, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.18, 1985.
- Dinu Kivu, Scrisoare de departe, în „Teatrul”, nr.7-8, 1985 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48838-cronica-dramatica-scrisoare-de-departe-de-eugenia-busuioceanu-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–7-8-1985
- Gesturi neconforme, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.9, 1984.
- Constantin Radu-Maria, Năpasta, în „Teatrul”, nr.1, 1984, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48037-cronica-dramatica-napasta-de-i-l-caragiale-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–1-1984
- Doina Papp, O viziune asupra istoriei, în „Scînteia Tineretului”, nr.10465, 1983.
- Marian Popescu, „Titanic Vals” de Tudor Mușatescu, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.40, .
- Ermil Rădulescu, „Serată neprevăzută”, în „Contemporanul”, nr.14, 1983.
- Margareta Bărbuță, Profil teatral brașovean, în „Contemporanul”, nr.3, 1983.
- Marian Popescu, Profil teatral brașovean, în „Contemporanul”, nr.3, 1983.
- Alice Georgescu, Troilus și Cresida, în „Teatrul”, nr.2, 1983, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47669-cronica-dramatica-troilus-si-cresida-de-shakespeare-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–2-1983
- Natalia Stancu, Viața teatrală la Brașov, în „Scânteia”, nr.12323, 1982.
- Valentin Silvestru, „A treia țeapă”; „Troilus și Cresida”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.52, 1982.
- Marian Popescu, Reveniri la o altă „țeapă”, în „Contemporanul”, nr.50, 1982.
- Mira Iosif, Doamna din Dubuque (Cine sînt eu?), în „Teatrul”, nr.5, 1982, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47336-cronica-dramatica-doamna-din-dubuque-cine-sint-eu-de-edward-albee-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–5-1982
- Ermil Rădulescu, Gînduri și împliniri regizorale, în „Contemporanul”, nr.26, 1981.
- Valentin Silvestru, Politică și macaronade, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.26, 1981.
- Ioan Lazăr, Tudor Popescu: „JOLLY JOKER”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.4, 1981.
- Ermil Rădulescu, „JOLLY-JOKER”, în „Contemporanul”, nr.4, 1981.
- Bogdan Ulmu, „Ultima minune a lumii”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.3, 1980.
- Bogdan Ulmu, „Fluturii cenușii”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.43, 1979.
- Radu Anton Roman, „A cincea lebădă”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.50, 1978.
- Radu Anton Roman, La Brașov, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.16, 1978.
- Margareta Bărbuță, La Teatrul Dramatic Brașov, „Interviu”, în „Contemporanul”, nr.47, 1977.
- Margareta Bărbuță, „O scrisoare pierdută”, în „Contemporanul”, nr.45, 1977.
- Valentin Silvestru, „O scrisoare pierdută”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.44, 1977.
- Natalia Stancu, Un Caragiale în registru vodevilesc?, în „Scânteia”, nr.10938, 1977.
- Bogdan Ulmu, „IARNA LUPULUI CENUȘIU” de I.D Sîrbu, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.18, 1977.
- Constantin Paraschivescu, Interviu de Ecaterina Oproiu, în „Teatrul”, nr. 10, 1977 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44462-cronica-dramatica-interviu-de-ecaterina-oproiu-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–10-1977
- Florin Tornea, Teatrul dramatic din Brașov, în „Teatrul”, nr.7, 1977, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44781-cronica-dramatica-iarna-lupului-cenusiu-de-i-d-sirbu-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–7-1977
- Valentin Silvestru, „TREI SURORI”, din care e prezentă numai una…, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.5, 1977.
- Eugen Mercus, directorul Teatrului Dramatic: „Un permanent dialog cu publicul”, în „Teatrul”, nr.3, 1977.
- Mira Iosif, Trei surori, în „Teatrul”, nr.2, 1977, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1977/Nr.2.anul.XXII.februarie.1977/imagepages/13567.1977.02.pag042-pag043.html
- Victor Parhon, Armistițiu cu diavolul, în „Teatrul”, nr.1, 1977, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44404-cronica-dramatica-armistitiu-cu-diavolul-de-paul-everac-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–1-1977
- Nelu Ionescu, Se făcea că sînt cu mine într-o noapte la proces, în „Flacăra”, nr.32, 1976.
- Mihai Nadin, „Cum vă place”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.14, 1976.
- Florin Tornea, Sîmbătă la „veritas”, în „Teatrul”, nr.5, 1976, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44195-cronica-dramatica-simbata-la-veritas-de-mircea-radu-iacoban-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–5-1976
- Ion Lazăr, „D-ale carnavalului”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.14, 1975.
- Margareta Bărbuță, Premiere la Brașov, în „Contemporanul”, nr.14, 1974.
- Mihai Nadin, „Vrăjitoarele din Salem”, în „Contemporanul”, nr.31, 1973.
- Valentin Silvestru, „Doi pe cal unul pe măgar”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.15, 1973.
- Fata din Dafin, în „Teatrul”, nr.11, 1973, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42551-piesa-romaneasca-actuala-fata-din-dafin-de-dan-tarchila-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–11-1973
- Dumitru Dinulescu, Brașov: „A 12-a noapte”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.42, 1972.
- Florin Tornea, Ziariștii, în „Teatrul”, nr.1, 1972, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42094-cronica-dramatica-fintina-blanduziei-de-vasile-alecsandri-si-ziaristii-de-al-mirodan-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–1-1972
- Valeria Ducea, Teatrul din Brașov. Acești îngeri triști de D. R. Popescu, în „Teatrul”, nr.4, 1970, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41427-cronica-dramatica-acesti-ingeri-tristi-de-d-r-popescu-teatrul-din-brasov–teatrul–4-1970
- K., „Coloana infinită” de Angela Plati, în „Contemporanul”, nr.19, 1969.
- Florin Tornea, Un moment edificator, în „Teatrul”, nr.11, 1969, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40853-brasov-un-moment-edificator–teatrul–11-1969
- Radu Albala, Gloria de Nicușor Constantinescu, în „Teatrul”, nr.10, 1969, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40812-cronica-dramatica-gloria-de-nicusor-constantinescu-la-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–10-1969
- Aurel Brumaru, Coloana infinită de Angela Platti; Clopote la zidirea lumii de Emil Poenaru, în „Teatrul”, nr.7, 1969, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41066-prin-teatrele-din-tara-brasov-coloana-infinita-de-angela-platti-clopote-la-zidirea-lumii-de-emil-poenaru–teatrul–7-1969
- Carandino, Teatrul din Brașov: „Madame sans gene”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.32, 1968.
- Monica Săvulescu, Un rîs fără nuanțe, în „Contemporanul”, nr.38, 1967.
- Andrei Băleanu, Sfîrșit de stagiune estivală la Brașov, în „Scînteia”, nr.7454, 1967.
- Ion Cazaban, „Fii cuminte, Cristofor!”, în „Contemporanul”, nr.25, 1965.
Cronici filme
- Andrei Gorzo, Veterani, în „Dilema Veche”, 2010, http://aarc.ro/articol/veterani
- Călin Căliman, A fost sau n-a fost?, în „Contemporanul”, nr.12, 2006, https://adt.arcanum.com/en/view/Contemporanul_2006/?query=SZO%3D(Mircea%20Andreescu%20ultima%20ora)&pg=467&layout=s
- Iulia Blaga, „A fost sau n-a fost?”, primul mare film al toamnei, România liberă, 2006, http://aarc.ro/articol/a-fost-sau-n-a-fost-primul-mare-film-al-toamnei
- Andrei Gorzo, În stilul nostru, în „Dilema Veche”, nr.141, 2006, http://aarc.ro/articol/in-stilul-nostru
- Alice Mănoiu, Meandrele unui antierou, în „Noul Cinema”, nr.3, 1990, http://aarc.ro/articol/meandrele-unui-antierou
- Magda Mihăilescu, Trei biografii precise, în „Cinema”, nr.1, 1988, http://aarc.ro/articol/trei-biografii-precise
- Zeno Fodor, Vulcanul stins, în „Steaua Roșie”, nr.15, 1988, https://adt.arcanum.com/en/view/SteauaRosie_1988_01/?query=SZO%3D(mircea%20andreescu%20cine%20sint%20eu)&pg=57&layout=s
- Alice Mănoiu, „Vulcanul stins” – cronică de film, în „Cinema”, nr.1, 1988, http://aarc.ro/articol/vulcanul-stins-cronica-de-film
- Tania Radu, A fost un reportaj, în „Flacăra”, nr.1, 1988, https://adt.arcanum.com/en/view/Flacara_1988-01/?query=SZO%3D(mircea%20andreescu%20mobila%20si%20durere)&pg=13&layout=s
- Ioana Creangă, „Creațiunile” lui Dan Pița, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.28, 1985, https://adt.arcanum.com/en/view/RomaniaLiterara_1985_07-09/?query=SZO%3D(mircea%20andreescu%20cum%20va%20place)&pg=40&layout=s
Nicolae Prelipceanu, Valeria Seciu și Mircea Andreescu la Mic: ”Doamna noastră din Pascagoula” de Tennessee Williams, Teatrul Mic, București, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2010
Descarcă PDFConstantin Paraschivescu, Un Dumnezeu de Actor: ”La porțile ficțiunii cu Mircea Andreescu”, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2006
Constantin Paraschivescu, Cu sufletul în „HISTRIONIA”, în „Teatrul Azi”, nr.9-10, 2005
Descarcă PDFIon Parhon, Omenescul aproape halucinant, în „Teatrul Azi”, nr.11-12, 2004
Descarcă PDFClaudia Lipan, În marea trecere…, în „Teatrul Azi”, nr.6-9, 2002
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Luptă și spectacol, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.3, 2001
Descarcă PDFIrina Ionescu, Înțelepciunea alegerii corecte, în „Teatrul Azi”, nr.3-4, 2001
Descarcă PDFVictor Scoradeț, „BĂTRÂNUL” DABIJA, în „Contemporanul”, nr.6, 1996
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Iarba verde de acasă, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.48, 1995
Descarcă PDFCristina Dumitrescu, Cronica interpretării actoricești. Schimbătoarele, mereu neschimbatele chipuri ale lașității, în „Teatrul”, nr.2, 1988
Descarcă PDFConstantin Paraschivescu, Interviu de Ecaterina Oproiu, în „Teatrul”, nr.10, 1977
Descarcă PDFVictor Parhon, Armistițiu cu diavolul, în „Teatrul”, nr.1, 1977
Descarcă PDFValeria Ducea, Teatrul din Brașov. ACEȘTI ÎNGERI TRIȘTI de D. R. Popescu, în „Teatrul”, nr.4, 1970
Descarcă PDF
Link-uri către alte pagini de prezentare a personalității (site personal etc.)
- Profilul actorului Mircea Andreescu pe portalul imdb.com https://www.imdb.com/name/nm0028303/
- Profilul actorului Mircea Andreescu pe portalul Serile Filmului Românesc https://festivalsfr.ro/2021/07/24/mircea-andreescu-actor/
- Profilul actorului Mircea Andreescu pe portalul All About Romanian Cinema http://aarc.ro/personalitate/view/mircea-andreescu
- Pagina dedicată actorului Mircea Andreescu pe site-ul Teatrului Nottara https://www.nottara.ro/pers/mircea-andreescu/
- Profilul actorului Mircea Andreescu pe portalul cinemagia.ro https://www.cinemagia.ro/actori/mircea-andreescu-4238/
- Profilul actorului Mircea Andreescu pe portalul Premiile Gopo https://www.premiilegopo.ro/actori/mircea-andreescu
- Pagina dedicată actorului Mircea Andreescu pe site-ul Bibliotecii Județene „George Barițiu” Brașov https://www.bjbv.ro/dictionar/andreescu_m.php
Alte referințe în presă
- Maestrul Mircea Andreescu revine în lumina reflectoarelor într-un nou spectacol de teatru, pus în scenă la Sala Mare ARCUB, în „adevărul.ro”, 2021, https://adevarul.ro/cultura/teatru/maestrul-mircea-andreescu-revine-lumina-reflectoarelor-intr-un-nou-spectacol-teatru-pus-scena-sala-mare-arcub-1_616fc3db5163ec427194ead2/index.html
- Actorul brașovean Mircea Andreescu – premiat la Gala UNITER 2010, https://www.iubescbrasovul.ro/evenimente/teatru/actorul-brasovean-mircea-andreescu-premiat-la-gala-uniter-2010.htm
- Anca Hațiegan, Mircea Andreescu: ”Să nu trișezi, să nu păcălești”…, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2010, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61613-mircea-andreescu-sa-nu-trisezi-sa-nu-pacalesti–teatrul-azi–1-2-2010
- Constantin Paraschivescu, Doi ani, un teatru și patru volume, în „Teatrul Azi”, nr. 10-11, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60088-doi-ani-un-teatru-si-patru-volume-truditor-prin-pulberea-de-stele-a-scenei-de-steluta-suciu–teatrul-azi–10-11-2006
- Andreea Dumitru, Excavații surprinzătoare, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59909-excavatii-surprinzatoare-copilul-ingropat-de-sam-shepard-teatrul-sica-alexandrescu-brasov–teatrul-azi–5-6-2006
- Constantin Paraschivescu, Brașov – Festival de iarnă, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59718-brasov-festival-de-iarna–teatrul-azi–1-2-2006
- Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov se recomandă, în „Teatrul Azi”, nr. 4-5, 2004.
- Marinela Țepuș, Variațiuni pe teme caragialiene, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2004, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55401-variatiuni-pe-teme-caragialiene-oratorii-pisicilor-turbate-scenariu-de-ilie-gheorghe-o-noapte-furtunoasa-de-i-l-caragiale-teatrul-sica-alexandrescu-din-brasov–teatrul-azi–1-2-2004
- Costin Manoliu, Mircea Andreescu: ”În teatru e bine să poți fi propriul judecător”, în „Teatrul Azi”, nr.11-12, 2003, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55302-mircea-andreescu-in-teatru-e-bine-sa-poti-fi-propriul-judecator–teatrul-azi–11-12-2003
- Irina Coroiu, De trei ori Brașov, în „Contemporanul”, nr.21, 2000.
- Ludmila Patlanjoglu, Brașovul la București, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53440-brasovul-la-bucuresti–teatrul-azi–1-2-2000
- Marina Constantinescu, O.S. cultura, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.39, 1999.
- Festival cu premii la Brașov, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.51-52, 1997.
- Marina Constantinescu, De dragul bilanțului, în „România literară – Gazeta Literară”, nr. 1, 1997.
- Actualitatea culturală, în „România literară – Gazeta Literară”, nr. 24-25, 1995.
- Natalia Stancu, Valoarea educativă a repertoriului teatral, în „Scânteia”, nr.14602, 1989.
- Balcoane și clătite, în „Flacăra”, nr.9, 1989.
- Vlad Andrei-Orheianu, Repertoriu și expresie scenică, în „Contemporanul”, nr.1, 1989.
- Marian Popescu, Despre „Arta comediei”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.23, 1988.
- Corneliu Leu, Tur de orizont, în „Contemporanul”, nr.11, 1988.
- Rubrica Reflector, „Arta Comediei” Galați ’88, în „Teatrul”, nr.6, 1988.
- Maria Marin, Viitorul rol: Mircea Andreescu, în „Teatrul”, nr.4, 1981, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46801-viitorul-rol-mircea-andreescu–teatrul–4-1981
- Masa rotundă a revistei „Teatrul” la Teatrul Dramatic din Brașov, în „Teatrul”, nr.11, 1979, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1979/Nr.11.anul.XXIV.noiembrie.1979/imagepages/15302.1979.11.pag024-pag025.html
- Eugen Mercus, Cultură și specific local, în „Teatrul”, nr. 9, 1974, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43311-ancheta-noastra-stagiunea-74-75-cultura-si-specific-local–teatrul–9-1974
- Fotoreportaj: Mircea Andreescu, în „Teatrul”, nr. 1, 1970, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41187-fotoreportaj-mircea-andreescu–teatrul–1-1970
- Premiul de interpretare masculină Mircea Andreescu, în „Teatrul”, nr. 12, 1970.
- Premiul de interpretare masculină, în „Contemporanul”, nr. 52, 1970.
- Actori tineri despre ei înșiși, în „Teatrul”, nr.4, 1964, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39709-actori-tineri-despre-ei-insisi-au-raspuns-mircea-andreescu-leopoldina-balanuta-ion-bessoiu-george-constantin-octavian-cotescu-gheorghe-dinica-francisc-fabian-cornelia-gheorghiu-ileana-stana-ionescu-amza-pelea-agnes-peter-irina-petrescu-emano–teatrul–rilie-4-an-ix-1964
